Stiri despre mediere oferite de medierea.ro
"Autentificarea acordului de mediere" - Ioana Adina Stoica&Virginia Beldea
Corelarea procedurii de mediere cu alte proceduri complementare, cum este procedura notarială a autentificării acordului rezultat din mediere este un subiect , care în practică a provocat discuţii între mediatori si notarii publici cu privire la anumite aspecte referitoare la aplicare.
În consecinţă, am considerat că poate fi util pentru practica mediatorilor lămurirea unor aspecte, ce ţin de legătura dintre voinţa părţilor de a decide soluţiile de rezolvare a disputei, acordul de mediere si alte proceduri cerute de legislaţia în vigoare pentru a obtine efectele juridice urmărite prin acordul de mediere.
Pornim de la prevederile art. 58 (1) din Legea 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator “Când părţile aflate în conflict au ajuns la o înţelegere, se redactează un acord care va cuprinde toate clauzele consimţite de acestea şi care are valoarea unui înscris sub semnătură privată”.
În mediere, se consideră că, părţile au ajuns la o înţelegere atunci când toate problemele in dispută sau o parte a acestora au fost soluţionate. Întelegerea reprezintă în fapt soluţiile negociate si agreate de părti prin consens. Potrivit Legii medierii (articolul mai sus menţionat), soluţiile care sunt rezultatul voinţei părţilor se consemnează într-un acord – ACORDUL DE MEDIERE.
Ce valoare dă legea medierii acordului de mediere? Valoarea unui înscris sub semnatură privată, care face deplină dovada între părti cu privire la cele înscrise în cuprinsul acestuia. Acordul de mediere are valoarea unui contract între părţi, acestea fiind obligate să respecte toate angajamentele asumate prin acord.
Art. 59 din Legea 192/2006 statuează că “Înţelegerea părtilor poate fi supusă verificării notarului public în vederea autentificării ori, dupa caz, încuviinţării instantei de judecata, în conditiile prevăzute la art. 63” . În consecinţă, pot exista situaţii, în care acordul de mediere poate fi supus autentificării de către notarul public sau încuvinţării instanţei de judecată.
Ne vom opri asupra primei situaţii – AUTENTIFICAREA ACORDULUI REZULTAT DIN MEDIERE – care face subiectul analizei noaste.
In ce situatii, părtile vor cere autentificarea acordului de mediere? In două cazuri:
partile doresc ca înţelegerea lor să fie verificată sub aspectul legalitaţii de către un notar şi să aibă forma unui înscris autentic
-legislaţia obligă , pentru ca o întelegere sa producă efecte juridice, să îmbrace această formă pentru însăşi validitatea actului.
Nu vom insista asupra primei situatii, însă se impune clarificarea unor aspecte referitoare la cea de a doua , având în vedere un domeniu de mare importanţă şi largă acoperire în ce priveste plaja de dispute în care medierea îşi poate dovedi eficacitatea şi anume, întelegerile între părţi, prin care acestea urmaresc transferul de proprietate asupra bunurilor imobile. Astfel de situaţii pot să apară atunci când părţile au dispute cu privire la: vânzarea unui imobil, partajul unor bunuri imobiliare – ca de ex: în cazul soţilor care işi impart bunurile după divorţ, rude care doresc să împartă bunurile dobândite prin succesiune, persoane care deţin în comun un bun (coproprietari) si vor să iasă din această stare – , donaţii etc..."
În consecinţă, am considerat că poate fi util pentru practica mediatorilor lămurirea unor aspecte, ce ţin de legătura dintre voinţa părţilor de a decide soluţiile de rezolvare a disputei, acordul de mediere si alte proceduri cerute de legislaţia în vigoare pentru a obtine efectele juridice urmărite prin acordul de mediere.
Pornim de la prevederile art. 58 (1) din Legea 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator “Când părţile aflate în conflict au ajuns la o înţelegere, se redactează un acord care va cuprinde toate clauzele consimţite de acestea şi care are valoarea unui înscris sub semnătură privată”.
În mediere, se consideră că, părţile au ajuns la o înţelegere atunci când toate problemele in dispută sau o parte a acestora au fost soluţionate. Întelegerea reprezintă în fapt soluţiile negociate si agreate de părti prin consens. Potrivit Legii medierii (articolul mai sus menţionat), soluţiile care sunt rezultatul voinţei părţilor se consemnează într-un acord – ACORDUL DE MEDIERE.
Ce valoare dă legea medierii acordului de mediere? Valoarea unui înscris sub semnatură privată, care face deplină dovada între părti cu privire la cele înscrise în cuprinsul acestuia. Acordul de mediere are valoarea unui contract între părţi, acestea fiind obligate să respecte toate angajamentele asumate prin acord.
Art. 59 din Legea 192/2006 statuează că “Înţelegerea părtilor poate fi supusă verificării notarului public în vederea autentificării ori, dupa caz, încuviinţării instantei de judecata, în conditiile prevăzute la art. 63” . În consecinţă, pot exista situaţii, în care acordul de mediere poate fi supus autentificării de către notarul public sau încuvinţării instanţei de judecată.
Ne vom opri asupra primei situaţii – AUTENTIFICAREA ACORDULUI REZULTAT DIN MEDIERE – care face subiectul analizei noaste.
In ce situatii, părtile vor cere autentificarea acordului de mediere? In două cazuri:
partile doresc ca înţelegerea lor să fie verificată sub aspectul legalitaţii de către un notar şi să aibă forma unui înscris autentic
-legislaţia obligă , pentru ca o întelegere sa producă efecte juridice, să îmbrace această formă pentru însăşi validitatea actului.
Nu vom insista asupra primei situatii, însă se impune clarificarea unor aspecte referitoare la cea de a doua , având în vedere un domeniu de mare importanţă şi largă acoperire în ce priveste plaja de dispute în care medierea îşi poate dovedi eficacitatea şi anume, întelegerile între părţi, prin care acestea urmaresc transferul de proprietate asupra bunurilor imobile. Astfel de situaţii pot să apară atunci când părţile au dispute cu privire la: vânzarea unui imobil, partajul unor bunuri imobiliare – ca de ex: în cazul soţilor care işi impart bunurile după divorţ, rude care doresc să împartă bunurile dobândite prin succesiune, persoane care deţin în comun un bun (coproprietari) si vor să iasă din această stare – , donaţii etc..."
Tags: "Autentificarea acordului de mediere" - Ioana Adina Stoica&Virginia Beldea
Data publicarii: joi, 02 septembrie 2010
Studiul asupra efectelor medierii realizat de Emery
Studiul a fost aplicat pe un grup de familii distribuite aleator, aflate în conflict, in care
fiecare parinte a depus actele pentru încredintarea copiilor
;esantionul a fost format din familii tinere cu venituri scazute; a fost un studiu de lunga durata-familiile au fost urmarite pe o perioada de timp de 12 ani dupa realizarea procesului
de mediere
Tags: Studiul asupra efectelor medierii realizat de Emery
Data publicarii: luni, 30 august 2010
Senatul a adoptat proiectul de lege privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat - amendamentul privind medierea a fost respins !
In data de 24 august 2010, Senatul Romaniei, intrunit in sesiune extraordinara, a adoptat proiectul de lege privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, respingand amendamentul privind "exercitarea activitatii de mediere" de catre avocati.
Tags: Senatul a adoptat proiectul de lege privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat - amendamentul privind medierea a fost respins
Data publicarii: miercuri, 25 august 2010
Juridice.ro - "Comisia Europeana recomanda medierea in litigiile transfrontaliere, inclusiv medierea electronica si medierea intre angajator si angajat"
"Pentru economisirea de timp si bani in ceea ce priveste litigiile transfrontaliere, Comisia Europeana recomanda recurgerea la mediere.
Potrivit unui comunicat al CE, “Comisia Europeana a reiterat potentialul normelor UE in vigoare privind medierea in litigiile transfrontaliere, amintind statelor membre faptul ca aceste masuri pot fi eficiente numai daca sunt puse in aplicare de catre statele membre la nivel national. Solutionarea litigiilor si a dezacordurilor prin intermediul instantelor nu este numai costisitoare si de durata, ci poate distruge, de asemenea, relatii profitabile de afaceri. Cauzele transfrontaliere sunt mult mai complexe datorita legislatiilor si jurisdictiilor nationale diferite, precum si datorita unor aspecte practice precum cheltuielile si regimul lingvistic. Prin intermediul procedurilor alternative de solutionare a litigiilor, implicand mediatori impartiali, se pot aborda aceste probleme si gasi solutii constructive. Insa este nevoie de mediatori calificati si de norme clare in care ambele parti sa poata avea incredere. Medierea transfrontaliera este mai complicata, intrucat presupune culturi de afaceri diferite, ambele parti avand nevoie de reguli comune pe care sa se poata baza. Acesta este motivul pentru care normele UE cu privire la mediere au intrat in vigoare in mai 2008, si trebuie sa fie transpuse pana in mai 2011. Acestea instituie garantii juridice in materie de mediere si asigura un proces de inalta calitate deoarece presupun aplicarea unor coduri deontologice sau formarea ca mediator. Pana in prezent patru tari (Estonia, Franta, Italia si Portugalia) au informat Comisia asupra faptului ca au transpus in dreptul intern normele UE in materie de mediere.
„Aceste masuri ale UE sunt foarte importante pentru ca promoveaza un acces alternativ si suplimentar la justitie in viata de zi cu zi. Sistemele de justitie dau oamenilor posibilitatea de a pretinde respectarea drepturilor lor. Accesul efectiv la justitie este protejat in conformitate cu Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Cetatenilor si intreprinderilor nu ar trebui sa li se ingradeasca drepturile doar pentru ca le este greu sa apeleze la sistemul de justitie, pentru ca nu isi pot permite acest lucru, nu pot sa astepte derularea procesului sau nu fac fata birocratiei”, a declarat vicepresedintele Viviane Reding, comisar al UE pentru justitie. „Fac apel la statele membre sa dea dovada de hotarare in punerea in aplicare neintarziata a normelor UE in materie de mediere: minimul necesar este de a permite litigiilor transfrontaliere sa fie solutionate pe cale amiabila. Dar de ce sa nu mergem mai departe?De ce aceste masuri sa nu fie disponibile la nivel national?In final, de acest lucru vor beneficia cetatenii si intreprinderile, societatile si economiile, precum si sistemul juridic in sine.”
Directiva UE privind medierea se aplica atunci cand doua parti care sunt implicate intr-un litigiu transfrontalier sunt de acord in mod voluntar sa solutioneze litigiul prin intermediul unui mediator impartial. Statele membre trebuie sa se asigure de faptul ca acordurile rezultate in urma medierii pot fi executate. Conform unui studiu recent finantat de UE, timpul pierdut prin neutilizarea medierii este estimat, in medie, intre 331 si 446 de zile suplimentare, in UE, iar costurile juridice suplimentare variaza de la 12 471 de euro la 13 738 de euro pe caz [1].
Medierea poate rezolva problemele dintre intreprinderi, angajatori si angajati, proprietari si chiriasi sau familii, astfel incat relatiile dintre acestia sa se poata mentine si chiar consolida, intr-un mod constructiv – un rezultat care nu poate fi intotdeauna realizat prin intermediul procedurilor judiciare. Solutionarea litigiilor in afara instantei economiseste resursele sistemelor de justitie si poate reduce in mod potential cheltuielile aferente. Solutionarea litigiilor pe cale electronica face medierea la distanta din ce in ce mai accesibila. Ceea ce lipseste sunt normele transfrontaliere care sa ofere partilor siguranta cu privire la acest proces si la caracterul executoriu al acordului care rezulta in urma acestuia.
Un element crucial in orice mediere este increderea in proces, in special atunci cand cele doua parti provin din tari diferite. Prin urmare, normele UE incurajeaza statele membre sa prevada controlul calitatii, sa elaboreze coduri deontologice si sa ofere cursuri de formare mediatorilor, pentru a se asigura de existenta unui sistem eficient de mediere. Un cod deontologic european pentru mediatori a fost dezvoltat de un grup de parti interesate cu sprijinul Comisiei Europene si a fost lansat la data de 2 iulie 2004. Codul deontologic european stabileste cateva principii la care mediatorii pot decide sa adere in mod voluntar; aceste principii se refera la competenta, numire, taxe de mediere, promovarea serviciilor mediatorilor, independenta si impartialitate, acordul de mediere si obligatia de confidentialitate.
Lista organizatiilor semnatare ale Codului deontologic european este publicata la: http://ec.europa.eu/civiljustice/adr/adr_ec_list_org_en.pdf
In cazul in care medierea esueaza, litigiile pot fi transferate oricand in sistemul traditional de solutionare in instante.
Pana in mai 2011, Comisia se asteapta ca 26 de state membre sa transpuna normele UE (Danemarca nu a optat pentru aplicarea acestor norme – o prerogativa de care aceasta tara se poate prevala pe baza unui protocol anexat la tratatele UE). Pana in prezent patru tari (Estonia, Franta, Italia si Portugalia) au informat Comisia asupra faptului ca au transpus in dreptul intern aceste normele. In plus, Lituania si Slovacia au comunicat instantele judecatoresti competente pentru executarea acordurilor in urma medierii transfrontaliere.
Chiar daca in majoritatea statelor membre existau deja reguli similare la nivel national inainte de adoptarea directivei, acestea ar trebui, inainte de 21 mai 2011, sa informeze Comisia in legatura cu masurile pe care le adopta pentru a transpune directiva (aceste masuri nationale ar trebui sa mentioneze in mod special directiva). Unele tari au deja norme in materie de mediere in anumite domenii; de exemplu, Irlanda si Danemarca in cazul relatiilor de munca, Finlanda in cazul litigiilor in care sunt implicati consumatorii, Suedia in cazul accidentelor de trafic sau Franta si Irlanda in cazul litigiilor de dreptul familiei. In Portugalia exista cursuri de formare pentru mediatori din 2001.
Statele membre trebuie sa furnizeze informatii cu privire la instantele competente sa execute acordurile incheiate in urma medierii la o data anterioara (21 noiembrie 2010), astfel incat Comisia sa poata publica aceste informatii pentru a facilita folosirea medierii de catre cetateni si intreprinderi."
Potrivit unui comunicat al CE, “Comisia Europeana a reiterat potentialul normelor UE in vigoare privind medierea in litigiile transfrontaliere, amintind statelor membre faptul ca aceste masuri pot fi eficiente numai daca sunt puse in aplicare de catre statele membre la nivel national. Solutionarea litigiilor si a dezacordurilor prin intermediul instantelor nu este numai costisitoare si de durata, ci poate distruge, de asemenea, relatii profitabile de afaceri. Cauzele transfrontaliere sunt mult mai complexe datorita legislatiilor si jurisdictiilor nationale diferite, precum si datorita unor aspecte practice precum cheltuielile si regimul lingvistic. Prin intermediul procedurilor alternative de solutionare a litigiilor, implicand mediatori impartiali, se pot aborda aceste probleme si gasi solutii constructive. Insa este nevoie de mediatori calificati si de norme clare in care ambele parti sa poata avea incredere. Medierea transfrontaliera este mai complicata, intrucat presupune culturi de afaceri diferite, ambele parti avand nevoie de reguli comune pe care sa se poata baza. Acesta este motivul pentru care normele UE cu privire la mediere au intrat in vigoare in mai 2008, si trebuie sa fie transpuse pana in mai 2011. Acestea instituie garantii juridice in materie de mediere si asigura un proces de inalta calitate deoarece presupun aplicarea unor coduri deontologice sau formarea ca mediator. Pana in prezent patru tari (Estonia, Franta, Italia si Portugalia) au informat Comisia asupra faptului ca au transpus in dreptul intern normele UE in materie de mediere.
„Aceste masuri ale UE sunt foarte importante pentru ca promoveaza un acces alternativ si suplimentar la justitie in viata de zi cu zi. Sistemele de justitie dau oamenilor posibilitatea de a pretinde respectarea drepturilor lor. Accesul efectiv la justitie este protejat in conformitate cu Carta Drepturilor Fundamentale a UE. Cetatenilor si intreprinderilor nu ar trebui sa li se ingradeasca drepturile doar pentru ca le este greu sa apeleze la sistemul de justitie, pentru ca nu isi pot permite acest lucru, nu pot sa astepte derularea procesului sau nu fac fata birocratiei”, a declarat vicepresedintele Viviane Reding, comisar al UE pentru justitie. „Fac apel la statele membre sa dea dovada de hotarare in punerea in aplicare neintarziata a normelor UE in materie de mediere: minimul necesar este de a permite litigiilor transfrontaliere sa fie solutionate pe cale amiabila. Dar de ce sa nu mergem mai departe?De ce aceste masuri sa nu fie disponibile la nivel national?In final, de acest lucru vor beneficia cetatenii si intreprinderile, societatile si economiile, precum si sistemul juridic in sine.”
Directiva UE privind medierea se aplica atunci cand doua parti care sunt implicate intr-un litigiu transfrontalier sunt de acord in mod voluntar sa solutioneze litigiul prin intermediul unui mediator impartial. Statele membre trebuie sa se asigure de faptul ca acordurile rezultate in urma medierii pot fi executate. Conform unui studiu recent finantat de UE, timpul pierdut prin neutilizarea medierii este estimat, in medie, intre 331 si 446 de zile suplimentare, in UE, iar costurile juridice suplimentare variaza de la 12 471 de euro la 13 738 de euro pe caz [1].
Medierea poate rezolva problemele dintre intreprinderi, angajatori si angajati, proprietari si chiriasi sau familii, astfel incat relatiile dintre acestia sa se poata mentine si chiar consolida, intr-un mod constructiv – un rezultat care nu poate fi intotdeauna realizat prin intermediul procedurilor judiciare. Solutionarea litigiilor in afara instantei economiseste resursele sistemelor de justitie si poate reduce in mod potential cheltuielile aferente. Solutionarea litigiilor pe cale electronica face medierea la distanta din ce in ce mai accesibila. Ceea ce lipseste sunt normele transfrontaliere care sa ofere partilor siguranta cu privire la acest proces si la caracterul executoriu al acordului care rezulta in urma acestuia.
Un element crucial in orice mediere este increderea in proces, in special atunci cand cele doua parti provin din tari diferite. Prin urmare, normele UE incurajeaza statele membre sa prevada controlul calitatii, sa elaboreze coduri deontologice si sa ofere cursuri de formare mediatorilor, pentru a se asigura de existenta unui sistem eficient de mediere. Un cod deontologic european pentru mediatori a fost dezvoltat de un grup de parti interesate cu sprijinul Comisiei Europene si a fost lansat la data de 2 iulie 2004. Codul deontologic european stabileste cateva principii la care mediatorii pot decide sa adere in mod voluntar; aceste principii se refera la competenta, numire, taxe de mediere, promovarea serviciilor mediatorilor, independenta si impartialitate, acordul de mediere si obligatia de confidentialitate.
Lista organizatiilor semnatare ale Codului deontologic european este publicata la: http://ec.europa.eu/civiljustice/adr/adr_ec_list_org_en.pdf
In cazul in care medierea esueaza, litigiile pot fi transferate oricand in sistemul traditional de solutionare in instante.
Pana in mai 2011, Comisia se asteapta ca 26 de state membre sa transpuna normele UE (Danemarca nu a optat pentru aplicarea acestor norme – o prerogativa de care aceasta tara se poate prevala pe baza unui protocol anexat la tratatele UE). Pana in prezent patru tari (Estonia, Franta, Italia si Portugalia) au informat Comisia asupra faptului ca au transpus in dreptul intern aceste normele. In plus, Lituania si Slovacia au comunicat instantele judecatoresti competente pentru executarea acordurilor in urma medierii transfrontaliere.
Chiar daca in majoritatea statelor membre existau deja reguli similare la nivel national inainte de adoptarea directivei, acestea ar trebui, inainte de 21 mai 2011, sa informeze Comisia in legatura cu masurile pe care le adopta pentru a transpune directiva (aceste masuri nationale ar trebui sa mentioneze in mod special directiva). Unele tari au deja norme in materie de mediere in anumite domenii; de exemplu, Irlanda si Danemarca in cazul relatiilor de munca, Finlanda in cazul litigiilor in care sunt implicati consumatorii, Suedia in cazul accidentelor de trafic sau Franta si Irlanda in cazul litigiilor de dreptul familiei. In Portugalia exista cursuri de formare pentru mediatori din 2001.
Statele membre trebuie sa furnizeze informatii cu privire la instantele competente sa execute acordurile incheiate in urma medierii la o data anterioara (21 noiembrie 2010), astfel incat Comisia sa poata publica aceste informatii pentru a facilita folosirea medierii de catre cetateni si intreprinderi."
Tags: Juridice.ro - "Comisia Europeana recomanda medierea in litigiile transfrontaliere, inclusiv medierea electronica si medierea intre angajator si angajat"
Data publicarii: marti, 24 august 2010
"Senatul a adoptat legea micii reforme în Justiţie şi proiectul de modificare a Legii CCR"(Soim.ro)
"Plenul Senatului a adoptat proiectul legii "micii reforme în Justiţie", iniţiat de Guvern, precum şi proiectul legislativ aparţinând unor senatori PDL care prevede eliminarea suspendării de drept a proceselor în urma ridicării unor excepţii de neconstituţionalitate.
Senatorii au adoptat, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată, cu 76 de voturi "pentru", 37 "împotrivă" şi o abţinere, proiectul de lege în forma propusă de Ministerul Justiţiei.
"Guvernul susţine proiectul de lege privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, (...) pentru două motive foarte simple directe şi pragmatice. Primul motiv: prin acest proiect de lege se scurtează durata proceselor judiciare în România. Probabil că şi dumneavoastră aveţi foarte multe plângeri din partea cetăţenilor, la birourile dumneavoastră parlamentare, cu privire la lungimea proceselor judiciare în România. Acest proiect de lege vine să răspundă unei asemenea provocări, vine să răspundă unei asemenea doleanţe a oamenilor, de a scurta durata proceselor. În al doilea rând, este vorba de reducerea costurilor procesului judiciar. La fel de bine cunoaşteţi şi dumneavoastră, ca persoane ce sunteţi în permanent contact cu oamenii, că se plâng de costurile proceselor judiciare", a declarat premierul Emil Boc, marţi, de la tribuna Senatului.
În ceea ce priveşte cel de-al proiect legislativ, care vizează modificări ale Legii de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, precum şi a codurilor de procedură civilă şi penală, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a arătat că şi acesta ca scop fluidizarea activităţii instanţelor. El a spus că suspendarea automată a proceselor în cazul ridicării excepţiei de neconstituţionalitate a fost "cauza prelungirii proceselor cu ani de zile".
Plenul Senatului a adoptat raportul Comisiei juridice privind acest proiect legislativ, prin care s-a propus introducerea unei prevederi potrivit căreia pot fi atacate la Curtea Constituţională şi hotărârile Senatului, Camerei Deputaţilor, precum şi hotărârile celor două Camere reunite ale Parlamentului.
Pentru acest proiect legislativ senatorii s-au pronunţat în calitate de Cameră decizională, cu 69 de voturi "pentru", 41 "împotrivă" şi o abţinere."
Vizualizati articolul original aici!
Senatorii au adoptat, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată, cu 76 de voturi "pentru", 37 "împotrivă" şi o abţinere, proiectul de lege în forma propusă de Ministerul Justiţiei.
"Guvernul susţine proiectul de lege privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, (...) pentru două motive foarte simple directe şi pragmatice. Primul motiv: prin acest proiect de lege se scurtează durata proceselor judiciare în România. Probabil că şi dumneavoastră aveţi foarte multe plângeri din partea cetăţenilor, la birourile dumneavoastră parlamentare, cu privire la lungimea proceselor judiciare în România. Acest proiect de lege vine să răspundă unei asemenea provocări, vine să răspundă unei asemenea doleanţe a oamenilor, de a scurta durata proceselor. În al doilea rând, este vorba de reducerea costurilor procesului judiciar. La fel de bine cunoaşteţi şi dumneavoastră, ca persoane ce sunteţi în permanent contact cu oamenii, că se plâng de costurile proceselor judiciare", a declarat premierul Emil Boc, marţi, de la tribuna Senatului.
În ceea ce priveşte cel de-al proiect legislativ, care vizează modificări ale Legii de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, precum şi a codurilor de procedură civilă şi penală, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a arătat că şi acesta ca scop fluidizarea activităţii instanţelor. El a spus că suspendarea automată a proceselor în cazul ridicării excepţiei de neconstituţionalitate a fost "cauza prelungirii proceselor cu ani de zile".
Plenul Senatului a adoptat raportul Comisiei juridice privind acest proiect legislativ, prin care s-a propus introducerea unei prevederi potrivit căreia pot fi atacate la Curtea Constituţională şi hotărârile Senatului, Camerei Deputaţilor, precum şi hotărârile celor două Camere reunite ale Parlamentului.
Pentru acest proiect legislativ senatorii s-au pronunţat în calitate de Cameră decizională, cu 69 de voturi "pentru", 41 "împotrivă" şi o abţinere."
Tags: "Senatul a adoptat legea micii reforme în Justiţie şi proiectul de modificare a Legii CCR"(Soim.ro)
Data publicarii: marti, 24 august 2010
Tabloul Mediatorilor 2010 - Hotararea Consiliului de Mediere nr. 487/2010 - M.O nr.401 si 401 bis din 16 iunie 2010
In Monitorul Oficial nr.401 si 401 bis din 16 iunie 2010, a fost publicat tabloul Mediatorilor adoptat prin Hotararea Consiliului de Mediere nr. 487/2010 pentru aprobarea publicarii in M.O a tabloului mediatorilor.
Tags: Tabloul Mediatorilor 2010 - Hotararea Consiliului de Mediere nr. 487/2010
Data publicarii: sâmbata, 21 august 2010
UNMR- Promovarea medierii in zona de vest a tarii
UNMR continua campania de promovare a medierii in zona de vest a tarii, dupa conferinta organizata la finalul lunii iunie, urmand un ciclu de emisiuni de promovare precum si o conferinta in toamna acestui an.
Tags: UNMR- Promovarea medierii in zona de vest a tarii
Data publicarii: joi, 19 august 2010
Revista Medierea nr. 2
Tags: Revista Medierea nr. 2
Data publicarii: luni, 16 august 2010
POZE CONFERINTA " Medierea – perceptie si impact în zona de sud-est a României”, Constanta joi, 12 august 2010
Data publicarii: vineri, 13 august 2010
CONFERINTA " Medierea – perceptie si impact în zona de sud-est a României”, Constanta joi, 12 august 2010
Tags: CONFERINTA " Medierea – perceptie si impact în zona de sud-est a României”, Constanta joi, 12 august 2010
Data publicarii: joi, 05 august 2010
Sustac Zeno Daniel © Toate drepturile rezervate
© Design by pgd
